Povestea altui decembrie de calendar / Brad cu mesaj

05.12.2015 12:52

Pentru 4 ale lui decembrie se propuseseră mai multe daruri de Advent. Cum am întârziat venirea acasă după ora de dans și hălăduiala pe străzi luminate, am zis că nimic n-ar fi mai potrivit decât un  memo-clip care să țină minte ziua asta. O dată, pentru că Miriam primea pentru ultima dată La mulți ani-ul de 3 ani (azi - 3 ani și 11 luni), a doua oară, pentru că Moșul venise la grădi, aducând „construcții și pentru fetițe și pentru băieței”, a treia oară pentru că Viviana le felicitase pe dansatoarele ei, premiindu-le cu una, două, trei buline și a patra oară pentru că pe 4 îl iubim oricum. E 4-ul nostru minunat! Unde mai pui că pe Evz.ro apăruse un articol despre Feeria Crăciunului, spectacolul în care Miriam și Amalia străluciseră cu o seară înainte. 

Atelierul n-a început imediat, căci mai aveam de făcut niște cărticele pentru prietenele lui Miriam de la grădi, că nu mâncaserăm încă ciolotățica lui 4, un clopoțel vestitor de moși și sărbători, că nu aveam rochița potrivită, că mai era un episod din Fermecătoarele, că ar fi fost bun un ceai cu mandarine și lime, etc. Era deja târziu când s-a deschis atelierul. Așa că, un memo-clip brăduț a început să prindă culoare pe note de Celentano.

Rețetă  simplă, desigur! Se instaurează o masă mobilă, pe care se ordonează: două bucăți colorate de fetru - verde și albastru, o papiotă de ață colorată de sărbătoare, un ghem de ață verde, o foarfecă, un fluture din lemn, o scobitoare, niște vatelină și-un motan ambițios, partener de nădejde când vine vorba de cusătorie.

Întâi se face piedestalul brăduțului purtător de mesaje. E albastru și rotund precum roata lui decembrie. Nu-i mare lucru să-l facem. Miriam îmi dă creionul și-un tub de medicamente ca să trasez două cercuri egale. Foarfeca le urmează linia și gata. Mai trebuie o bucătă liant - o fâșie de fetru care să le cuprindă, apoi vine treaba migăloasă. Acul și ața intră în acțiune. Cos, Miriam întreabă: - Mai e mult, mami? Hai mai repede! Introduce vatelina. E treaba ei întotdeauna. Aici am greșit, însă, ar fi trebuit să-i strecor între degețele și niște boabe de orez ca să le arunce la bază și să dea oarece greutate postamentului. Fără acestea, brăduțul nostru nu-și prea găsește echilibrul. 

A venit rândul brăduțului din fetru. Verde, tânăr, cusut cu ață de mătase. Un fluture de lemn a poposit primăvăratic și senin aproape de vârf, apoi câteva linii de ață roșie au echilibrat cromatic. Când am pus bradul pe postament cu ajutorul unui trunchi-scobitoare (cam fragil, ce-i drept!), bradul nostru părea că cere daruri. Așa că i-am înfășurat o panglică roșie, picurată cu nea, și-n loc de vârf - o agrafă de birou albastră ca să primească mesaje de dragoste. Noi l-am atașat doar pe 4 cel minunat, înainte de a-l trimite-n brațele anului.

Lună cu minuni să fie! 

M&M